Medicina și … Muzica

Tocmai ce am venit de la a 3-a ediție a simpozionului ”Muzică și Medicină”, organizat de Facultatea de Muzică din cadrul Universității de Vest, Timișoara. Asta e prima ediție la care am participat, o ediție ”de criză” după cum spunea și moderatoarea, adică nu s-a investit atât de mult ca și în edițiile precedente. Dar chiar și așa, am aflat câteva lucruri interesante. Mi-am luat și câteva notițe, din care o să scriu câteva în acest articol.

Nu au fost foarte mulți participanți la acest simpozion, ca reprezentant al mediciniștilor cred că am fost singurul (dacă a mai fost cineva de la medicină și nu știu eu, semnalizați!). De la muzică au fost restul de maxim 15 studenți care au participat ca și spectatori. În rest, scaunele (încă ce scaune:> – din sala de consiliu a Prefecturii Timiș) au fost ocupate de cei care au prezentat lucrările și de un distins domn (la vreo 80+) care ne-a predicat la sfârșit, deși nu era cuprins în program, din vasta lui experiență ca psihoterapeut (cred) la Văcărescu.

S-au prezentat 9 lucrări din 12 înscrise. Mai jos voi scrie titlurile prezentărilor, numele lectorilor și câteva notițe pe care le-am luat în cursul prezentării.

  1. Prescripția muzicală terapeutică, posibil remediu al medicinei integrative Dr. Gabriela Zarie.A început cu istoricul terapiei muzicale (meloterapia), amintindu-i pe Esculap, Aristotel, Platon, Hipocrate, Grigore al 2-lea, apoi au fost enumerate câteva dintre efectele muzicii asupra sănătății. Ex: muzica alcalină (clasică, indiană, harpă etc) crește imunitatea; în spitale – efect anestezic/analgezic; etc.

    A urmat un fel de raport al studiilor care s-au făcut în ultimii ani cu privire la terapia prin muzică (Issa Maud Ilsen, Vera Brandes, Dr. Don Knox, David Horvath) și câteva exemple de lucrări muzicale care se pot folosi în diferite afecțiuni (mai ales psihiatrice), în spitale, la cabinetele de psihoterapie sau în ”ambulator”. (nu am reușit să le notez)

    La partea cu întrebări, prof. Felician Roșca a contribuit mai mult, dezvoltând ideea de muzică bună/ne-bună pentru meloterapie, pornind de la afirmația făcută de Dr. Gabriela Zarie că muzica familiară pacientului este cea mai bună pentru astfel de terapie. Această problemă s-a mai discutat și în prezentările ulterioare, arătându-se efectele unor genuri de muzică asupra stării de spirit și chiar asupra structurii creierului. Concluzia a fost că meloterapia trebuie să cuprindă atât muzică familiară subiectului, cât și muzică favorabilă creierului – prof. dr. Georgeta Mihalaș a amintit un studiu făcut împreună cu prof. Schneider asupra unor studenți care a comparat efectele muzicii asupra creierului prin utilizarea EEG-ului. S-a ascultat mai întâi o melodie care îi era cunoscută (plăcută subiectului), apoi o melodie populară românească (neplăcută subiectului). În prima variantă au predominat undele alfa (stare de veghe, relaxare), iar în a doua variantă au apărut spike-urile (neliniște, agitație).

  2. Muzica algoritmică de inspirație medicală prof. dr. George Mihalaș.Trebuie, înainte de toate, să menționez faptul că prof. George Mihalaș, cât și soția dumnealui, prof. Georgeta Mihalaș mi-au fost profesori în anii preclinici (Informatică medicală și biostatistică, respectiv Fiziologie).

    Cred că v-ați dat seama din titlu că autorul are tangențe cu informatica. Și domnul profesor a prezentat niște cercetări (unele făcute chiar de el) cu privire la transformarea unor explorări funcționale din domeniul medical în sunete sau reprezentări ale domeniului muzical. A transformat ECG-ul, EEG-ul, EMG-ul și altele în partitură muzicală. Chiar a fost interesant să ”asculți” un ECG cu fibrilație atrială. Moderatoarei i-a venit ideea de a face un studiu asupra compozitorilor care au probleme cardiace și similaritățile dintre ”muzica” ECG-ului și muzica compusă de ei.

    De asemenea a mai fost amintit proiectul celor de la UCLA, ”gene2music”, care transpun structura genelor în note muzicale. Detalii aici.

  3. Elemente de muzicoterapie în ameliorarea autismului la copii prof. dr. Felician RoșcaDeși ”fratele Roșca” nu este specialist în domeniul medical, el fiind profesor universitar la Facultatea de Muzică, este foarte interesat de efectele pe care le are muzica asupra copiilor cu autism. Astfel, el s-a implicat într-un centru de voluntariat pentru ajutarea copiilor autiști și a descoperit faptul că la ascultarea anumitor piese muzicale clasice, unii copii și-au schimbat complet comportamentul, putându-se lucra mult mai ușor cu ei.

    Eu am mai notat 2 lucruri din această prezentare. Primul este ambientul sonor care există în jurul nostru (zgomote, liniște și sunete muzicale) care ne poate infuența destul de mult calitatea vieții, iar al doilea lucru este suprapunerea stimulilor, care în cazul copiilor cu autism are un efect nefavorabil (distragerea atenției de la melodia ascultată – clasică – folosind alte sunete).

  4. Muzica – impactul și beneficiile asupra sănătății și dezvoltării inteligențeiprof. Dianna Popa-VasiuAceasta a fost cea mai interesantă prezentare din simpozion. Prezentatoarea acestei lucrări, prof. Diana Popa-Vasiu, este pianistă și fondatoarea (cred) asociației DoReMi pentr copii. Ea ne-a oferit spre vizionare câteva filmulețe pe care le-am găsit ulterior pe youtube:

    Prezentare asociație DoReMi pentru copii

    Rythm ”Foli” – There’s no movement without rythm

    Water, Consciousness & Intent: Dr. Masaru Emoto

    Am aflat și alte chestii interesante precum:

    – corpul calos este mai gros la muzicieni (în special la pianiști), ceea ce determină o mai bună legătură între emisfera dreaptă și cea stângă

    – sunetul clopotelor neutralizează unele virusuri (hepatită/gripă) sau radiații (Cernobâl)

    – a recomandat 2 cărți foarte interesante: Muzicofilia – Oliver Sacks (am citit-o și eu – am și recomandat-o în articolele anterioare) și Creierul nostru muzical – știința unei eterne obsesii (pe care intenționez să o citesc)

  5. Tehnica vocală între abordarea științifică și empirism – asist. univ. dr. Simona NegruLecție de anatomie + somn (deja vu)
  6. Morfismul chipului și morbul, la iluștrii muzicieni clasici – C.D.A Lucia PredaNu prea a avut legătură cu nici unul din subiecte (muzică sau medicină). A fost prezentată doar profilul psihologic al lui Beethoven bazat pe fizionomia lui.
  7. Este ”muzica” cea care face diferența în timpul tratamentului stomatologic? – Dr. med. dent. PhD Dan Blebea
  8. Exerciții fizice și automasaj – tehnici de prevenire și ameliorare în afecțiunile profesionale ale muzicienilor – Valentin Ivășchescu
  9. Tehnica instrumentală – mijloc de prevenție și remediu în patologia funcțională a violoniștilor – Conf. univ. dr. Ioan Fernbach (prezentat de asist. univ. dr. Simona Negru)

 

2 Responses

  1. Pishky
    November 27, 2012
    • ovidiusmd
      November 27, 2012

Leave a Reply