În creierul lui Adam Lanza (autorul masacrului de la Sandy Hook)

În 14 decembrie, cu 1 zi înainte de aniversarea mea, în Statele Unite a avut loc, din nou, un masacru într-un loc public. De data aceasta, o școală primară din Sandy Hook a fost ținta. Adam Lanza, un tânăr de 20 de ani, a ucis cu sânge rece 27 de persoane (mama lui, 20 de copii între 6 și 7 ani și 6 învățători) după care s-a sinucis.

Ce-a fost în capul lui? Mai exact, în creierul lui. Despre asta o să încerc să vorbesc puțin în acest articol.

Au fost publicate multe articole în presa online despre acest subiect. Eu le-am citit mai pe îndelete pe cele de pe site-ul medicaldaily.com[1] [2]

Adam Lanza a fost diagnosticat cu sindrom Asperger și cu CIPA (Insensibilitate congenitala la durere cu anhidroză). Să le luăm pe rând:

  • Sindromul Asperger este o tulburare din sfera autismului caracterizat prin dificultate semnificativă în interacțiunile sociale și tendința la comportament repetitiv. Aceste persoane sunt descrise de alții ca fiind niște ciudați din punct de vedere social, sunt foarte retrași și au dificultăți în a citi și înțelege emoțiile altor oameni, dar inteligența nu le este afectată, unii chiar au o inteligență peste medie.
    Adam Lanza a prezentat toate aceste semne, dar experții spun că acest sindrom nu este ”vinovat” pentru ce s-a întâmplat în acea zi de vineri. Ei mai spun că incriminată ar fi o posibilă boală asociată (cum ar fi depresia, anxietatea, tulburarea bipolară sau tulburarea obsesiv-compulsivă) care apare de regulă la pacienții cu sindrom Asperger.
  • CIPA – așa cum îi spune și numele, CIPA este o boală congenitală destul de rară caracterizată prin incapacitatea organismului de a simți durere fizică. Eu prima dată am auzit de această boală în cartea doctorului Paul Brand, ”The gift of pain” (a mai fost reprezentată și în majoritatea serialelor medicale – House MD, Grey’s Anatomy etc).

Să fie oare o boală responsabilă pentru acțiunile lui Adam Lanza? Sau sunt implicați și alți factori?

The Guardian a publicat recent un articol intitulat ”Adam Lanza: the medicalisation of evil”, în care ne avertizează să nu sărim imediat la concluzia că acest ”ucigaș” trebuie să fi fost bolnav, ”defect” ca să comită o asemenea atrocitate și să nu excludem din vedere ”răul”. Autoarea este un istoric medical (nu cel din foaia de observație…) și explică foarte bine ”evoluția” conceptului de ”rău” (nu ”evilution”, asta intră în altă categorie), printre alte lucruri interesante scrise in acel articol. Ea concluzionează în felul următor:

Cu siguranță că vor fi multe discuții pe tema stării mentale invocate: era un individ singuratic? Arăta semne de depresie? A fost autist? Ce comportamente antisociale exprima?

Un răspuns ”da” la oricare din aceste întrebări nu face o persoană în mod automat un ucigaș. În timp ce cred că este important să determinăm ce factori l-au făcut pe Lanza să deschidă focul în școala elementară din Sandy Hook – și dacă acest tragic eveniment ar fi putut fi prevenit – vreau să reamintesc Americii și lumii întregi un singur lucru: răul este alegere. Boala este absența alegerii.

Pe wikipedia + alte site-uri am găsit următoarele informații legate de posibilii factori, în afară de cei medicali, care l-ar fi putut influența pe Adam Lanza (împreună cu descrierea completă și detaliată a evenimentelor petrecute în acea zi – merită citit!)

  • mama lui, Nancy Lanza, l-a retras din sistemul public de învățământ și la ”școlit” acasă.
  • De asemenea, Nancy era pasionată de arme, ducându-i ocazional pe copii la poligonul de tragere local.
  • Părinții lui s-au despărțit în 2001 și au divorțat oficial în 2008 , iar Adam nu a mai vorbit cu tatăl său de 2 ani.
  • Dependent de jocuri video violente

Imediat după incident, probe biologice au fost recoltate pentru a determina dacă Adam Lanza purta ”gena răului”, adică mutații care pot crește riscul dezvoltării comportamentului agresiv sau violent. Profesorul Arthur Beaudet, de la colegiul Baylor din Houston spune: ”Nu cred că oricare din aceste mutații vor putea explica fiecare crimă în masă – dar unii prezintă mutații care pot fi determina schizofrenie și comportamente violente asociate”.

Unchiul meu, rezident american, mi-a povestit că a văzut o emisiune în care se dădea vina pe educația americană care promovează independența copiilor față de deciziile părinților, copiii având, în acest fel, mai multe drepturi decât părinții lor. În alte cuvinte, copiii se joacă de-a mama și de-a tata cu acte în regulă.

Sunt multe de discutat despre acest domeniu. Eu sunt la început de drum, cum de altfel sunt și științele care studiază creierul uman. Drumul e lung, dar sper că voi putea acumula suficiente cunoștințe încât să pot ajuta persoanele care au într-adevăr nevoie de ajutor.

No Responses

Leave a Reply