Perception review – S02E11 “Curveball” [video]

După 7 luni de absență, ”Perception” se întoarce cu un nou episod. Deși n-am mai făcut review-uri de la episodul 4 al acestui sezon, am decis să revin cu un nou review deoarece acest ultim episod are câteva elemente interesante, mai ales din specialitatea pe care eu vreau să o urmez.

Autismul înalt funcțional

Episodul ne prezintă un caz tipic de ”high functioning autism spectrum disorder” *. Adică un bolnav cu tulburare de spectru autist care are o minte sclipitoare. Îmi place referința (”Trainman”) pe care au făcut-o scenariștii la ”Rainman”, un film inspirat din viața lui Kim Peek, un ”savant” (denumirea dată acelor persoane cu dizabilitate mintală, dar care ies din tiparul normal de inteligență). Mai jos aveți 2 documentare care prezintă astfel de ”personalități”: Kim Peek și Daniel Tammet. Merită vizionate!

Autostimularea

(nu vă gândiți la altceva!) Autostimularea este un comportament repetitiv care este întâlnit deseori la copii cu tulburări de spectru autist și nu numai. ”Prin intermediul acestor actiuni copilul obține senzatii plăcute de tip kinestezic, tactil, auditiv, gustativ sau olfactiv care îi ajută să atenueze și să contracareze senzațiile copleșitoare oferite de mediul inconjurător, sa diminueze o eventuală senzație de durere, să se calmeze, să-și redobândească echilibrul emotional (frica, furia etc.) sau să atenueze nivelurile ridicate de anxietate. Aceste comportamente mai sunt numite si comportamente de autoreglare” (helpautism.ro)

Săptămâna asta am văzut în stagiul de pediatrie copii abandonați care prezentau astfel de mișcări stereotipice, în special legănatul corpului, dar am aflat că ei fac aceasta datorită lipsei de afecțiune. Am găsit și o explicație mai ”oficială”:

Leganatul capului sau al corpului, tot înainte de adormire, este un obicei destul de frecvent la copiii mici si dispare spontan dupa 3 ani. Poate avea caracteristici mai deosebite la copiii institutionalizati, carentati afectiv si care au acest comportament pe toata durata zilei. Este probabil o traire pozitiva obtinuta prin stimularea vestibulara; este o alternativa la deprivarea afectiva. Dupa adoptie, s-a observat ca foarte multi din acesti copii “care se leganau toata ziua” au renuntat la “acest joc” având acum alte variante de a obtine bucuria. La copiii autisti sau la mari retardati mintal se observa acest comportament si cu mare dificultate copilul renunta la el. Leganatul poate deveni stereotipie de miscare, ca si repetarea cuvintelor, putând reprezenta simptom în cadrul Autismului infantil.” (sursa)

Mărimea contează!

Chiar dacă eu am pus asta la sfârșit, episodul începe cu declarația asta (parafrazată). Se referea la dimensiunea cortexului prefrontal al lui Enstein, iar întrebarea era dacă s-a născut cu acest ”creier special” sau creierul lui a crescut datorită extraordinarei acumulări de informație din timpul vieții. Sau era o combinație între acești doi factori? La toate aceste întrebări ne răspunde (pe cât posibil) Dr. Pierce în episodul 11 al sezonului 2 – ”Curveball”, pe care-l puteți urmări online mai jos (după *).

*Sherlock se autointitulează un ”highfunctioning sociopath” – ținând cont că tulburările de spectru autist implică și dificultăți de relaționare și interacțiune socială, putem presupune că Sherlock ar avea o astfel de tulburare…

No Responses

Leave a Reply