Sănătatea mintală a adolescenților – oportunitate și obligație

”Science Magazines Pack” – printre puținele lucruri folositoare de pe cel mai cunoscut tracker din România (știți voi care…). Numărul din octombrie al revistei ”Science” are câteva articole super interesante, printre care și unul despre sănătatea mintală a adolescenților – ”Adolescent mental health – opportunity and obligation”, scris de Francis Lee și colegii lui de la Cornell University. O să încerc să rezum în câteva paragrafe ideile principale din articol.

”Dezvoltarea neuroștiinței oferă speranță pentru tratamente”

Creierul adolescentului este mai ”plastic” ca niciodată, capabil de adaptabilitate remarcabilă în privința multor provocări sociale, sexuale și intelectuale pe care această fază de dezvoltare le aduce. De asemenea, în adolescență debutează clinic cele mai multe boli mintale. Unul din cinci adolescenți are o boală mintală care va persista și în perioada adultă. Bolile mintale care apar înainte de maturitate impun costuri de 10 ori mai mari decât cele care debutează mai târziu în viață. Costul sănătății mintale este povara cea mai mare pentru economia globală (fraza e destul de încâlcită, nu am tradus exact – în engleză sună așa: Mental health costs are the highest single source of global economic burden in the world).

Cronicizarea tulburărilor cu debut în adolescență este o motivație puternică pentru intervenții precoce în a îmbunătăți calitatea vieții și a reduce povara asupra societății […] Este imperativă o înțelegere mai bună a rolului schimbărilor developmentale în apariția bolilor mentale și cum afectează ele eficacitatea tratamentului. Totuși, bugetul alocat pentru cercetarea creierului adolescentului în 2014 a fost de sub 1% (în SUA – știe Dr. Lee de ce a scris articolul ăsta…)

Dinamica creierului adolescenților

Adolescența este caracterizată prin reactivitate emoțională înaltă, sensibilitate la influența anturajului, impulsivitate și căutarea noului, cu o capacitate vizibil limitată de autocontrol pentru a stăpâni aceste emoții și acțiuni. Aceste atribute comportamentale sunt corelate cu schimbări hormonale și neurobiologice care țintesc regiuni specifice și populații de celule din creier […]

Studiile imagistice au descoperit o analogie în care ariile corticale senzoriale si motorii se dezvoltă mai repede decât ariile de asociație implicate în gândirea rațională și reglarea comportamentului. Aceste schimbări neurochimice, structurale și funcționale regionale sunt presupuse ca fiind implicate in dezechilibrele tranzitorii ale creierului adolescentilor. Exacerbări în aceste dezechilibre date de factori biologici, genetici și de mediu pot contribui la un risc crescut de boală mintală.

O prioritate ar fi să delimităm dinamica dezvoltării creierului înaintea, în timpul și după terminarea perioadei adolescenței, ca să putem înțelege cum schimbările neurobiologice influențează tipul și durata de tratament pentru patologia psihiatrică a adolescenților. Destul de des se impun adolescenților tratamente destinate adulților fără a se lua în considerare schimbările neurobiologice care ar putea să aibă un impact asupra eficacității acestor tratamente.

Progrese tehnologice pentru ”cartografierea” creierului și comportamentului

Avem oportunități nemaiîntâlnite până acum pentru a ne crește înțelegerea creierului cu ajutorul noilor tehnologii. Acestea trebuie aplicate atât creierului în dezvoltare cât și celui complet dezvoltat. Tehnici precum imagistica in vivo a activității sinaptice, diferitele tehnici imagistice de vizualizare a creierului intreg și optogenetica ar putea aduce lumina asupra circuitulelor disfuncționale din afecțiunile cerebrale.

Câteva exemple a noilor programe de cercetare ar fi NIH BRAIN Initiative și Human Connectome Project […]

De asemenea, accesul facil la date imagistice si progresul bioinformaticii ar putea ajuta proiectele colaborative ”big neuroscience” inițiate în toată lumea să scoată în evidență schimbările pe care le aduce adolescența în dezvoltarea creierului […]

In paralel cu inovațiile din domeniul imagisticii și accesul la baze mari de date, un alt domeniu pe care s-ar putea pune mai mult accent ar fi analiza expresiei genetice în diferitele regiuni și momente temporale ale creierului adolescent și adult […]

Un exemplu final al dezvoltării tehnologice ar fi dispozitivele mobile. Ele ar putea fi folosite pentru a măsura fluctuațiile sistemului nervos autonom, localizarea, raportarea emoțiilor, iar acestea ar putea oferi o evaluare in timp real. Acestea sunt in contrast cu metodele curente de raportare a emoțiilor, care necesită o reflectare asupra unei perioade de timp mai îndelungată și care nu evalueaza adevăratul nivel de funcționare al unui individ. Un potențial pe termen lung al acestor tehnologii ar putea oferi o anticipare de la distanță a unor evenimente critice, cum ar fi suicidul. O prioritate va fi optimizarea acestor tehnologii pentru diferite grupe de vârstă și integrarea tuturor datelor (imagistice, genetice) pentru a face o legătură între biologie și mediul social și fizic, iar în final pentru oferirea unui diagnostic și tratament eficient.

Tratamentul creierului în dezvoltare vs tratamentul creierului dezvoltat

Adolescența este o fereastră de dezvoltare foarte bine delimitată în care mediul are o influență puternică asupra creierului și a comportamentului. Înțelegând ”orarul” schimbărilor la nivelul creierului și comportamentului ar putea descoperi niște tipare cu posibilă relevanță terapeutică, ghidând tratamente pe grupe de vârstă și informând strategiile de sănătate publică pentru a modifica mediul, iar efectele pe termen lung să fie cât mai benefice.

Cel mai adesea, copiii și adolescenții sunt puși împreună în marile studii clinice, fără a se lua în considerare dinamicitatea schimbărilor la nivelul creierului în timpul dezvoltării și cum aceasta va afecta eficacitatea tratamentului. Același lucru se poate aplica pentru diferențele de sex.

Oportunitate și obligație

Există o oportunitate imensă de a înțelege cum ferestrele senzitive se pot schimba, micșora sau expanda la un indivit în diferite momente ale dezvoltării. In paralel, este esențial să legăm descoperirile din modelele umane și animale la nivel genetic, molecular și comportamental pentru a ghida noi intervenții. Împreună, aceste eforturi vor îmbunătăți capacitatea noastră de a dezvolta tratamente țintite pe vârstă, sex și profil genetic.

[…] Un angajament crescut și resurse adiționale sunt necesare pentru a ne putea adresa obligației sociale de a reduce inacceptabila povară a bolilor mintale la copiii și adolescenții de astăzi și de a asigura un viitor mai sănătos.

 

One Response

  1. Andrei
    February 3, 2015

Leave a Reply