Perception:Ep 03 „86’d” – medical review
Nu vă recomand să citiți acest articol dacă nu ați urmărit în prealabil episodul.
În episodul de astăzi, ”86’d” (lectie de engleză: ” ‘d ” = „ed” – sufixul care se pune în general verbelor pentru a exprima timpul trecut. În cazul de față, ”ed” pus în fața unui numeral – sau în alte cazuri în fața unui substantiv – are rolul de a-l transforma în adjectiv compus), avem de a face cu un criminal în serie care, după 26 de ani de la ultima crimă (ultima crimă înainte de tentativa eșuată cu Lacey – personajul principal din acest episod), începe să ucidă din nou. Cei care ați urmărit deja episodul știți deja despre ce este vorba. Ceilalți, citiți cu atenție cuvintele de lângă SPOILER ALERT!
- Ganglionul bazal și perceperea timpului: ganglionul bazal este un grup de nuclei situat în centrul creierului care este responsabil de controlul motor voluntar și, după ultimele studii, de selectarea acțiunilor, adică ”ce facem acuma?” (mai multe detalii despre nucleii bazali aici). Wikipedia spune că nucleii bazali sunt implicați și în bruxism (scrâșnirea dinților în timpul somnului), o ”boală” pe care o aveam când eram mic (nu știu dacă s-a vindecat sau nu, e ceva timp de când dorm singur în cameră…poate o să-mi confirme viitoarea soție). Se mai știe totuși că, revenind la subiectul principal al acestui paragraf, nucleii bazali, împreună cu cerebelul sunt implicați în perceperea noțiunii de timp, în special a ritmului. Am găsit un scurt filmuleț care detaliază puțin aceste lucruri.
- Diagnostic Lacey – pentru cei care n-au priceput mare lucru din ce i-a zis Dr. Pierce lui Dr. Cutler (psihiatrul care a tratat-o pe Lacey), o să ”traduc” în câteva cuvinte modalitatea prin care Lacey a fost diagnosticată. Să o luăm de la început: ea a fost răpită, ținută într-o casă care ulterior a explodat, a scăpat cu viață dar s-a ales cu un traumatism cranian. Medicii i-au administrat un sedativ (Lonoxonol – fictiv) care, în doze mari, poate provoca psihoză la pacienți cu traumatisme craniene. Astfel, Lacey a fost diagnosticată greșit cu tulburare schizoafectivă post-traumatică (nu cred că DRG-ul are așa ceva) și a petrecut aproape 26 de ani internată într-o clinică de psihiatrie fiind tratată cu antipsihotice (Clorpromazină) care i-a provocat catatonie. Acest lucru i-a agravat traumatismul cranian existent, provocându-i amnezie anterogradă (imposibilitatea de a fixa amintirile noi). În mass-media, ați putut vedea astfel de cazuri în următoarele filme (eu n-am văzut decât unul, lista e luată de pe wikipedia): Clean Slate (1994), Winter Sleepers (1997), Memento (2001), 50 First Dates (2004), The Lookout (2007), Ghajini (2005), Ghajini (2008 film) sau în cărțile lui Oliver Sacks
Și de aici începe partea interesantă cu ”how to catch the killer”, ”killer” care s-a dovedit a fi un - Erotomaniac = persoană (de obicei instabilă dpdv mental) care crede că o altă persoană (străin sau o persoană de rang înalt – vedetă, medic, om politic) este îndrăgostită de el (un fel de admirator secret). Sfatulmedicului.ro mai menționează următoarele: ”Clasic, delirul erotomaniacului evoluează in trei faze: speranță, ciudă, ranchiună. În acest ultim stadiu, cautarea erotomaniacă poate sa treaca la persecutarea persoanei vizate, cu scandaluri și alte acțiuni” (în cazul nostru, ucideri în serie).
