Școală, carieră, bani, relații… complicații… suficiente motive pentru a fi îngrijorat.
O statistică interesantă (nu cunosc exact sursa) spune că noi ne îngrijorăm:
50% de evenimentele care nu se vor întâmpla niciodată
25% de evenimentele trecutului care nu mai pot fi schimbate
10% de criticile pe care credem că ni le-au adus alţii
10% de starea noastră de sănătate
5% de problemele reale cu care ne vom confrunta.
Sâmbăta ce a trecut am vorbit în cadrul punctului de sănătate de la biserică despre îngrijorare. Căutând informații pentru această temă (am ales-o deoarece mesajul de vineri seara – tot în cadrul bisericii – avea în centrul atenției tot îngrijorarea, dar pe plan spiritual; eu am încercat să o prezint ca un factor de risc asupra sănătății), am descoperit lucruri interesante pe care vreau să le împărtășesc și cu voi, nu doar cu ”frații” de la biserică. De fapt, acest articol este o variantă îmbunătățită la care nu se vor plictisi nici cei care m-au ascultat sâmbătă la biserică.
Îngrijorarea este definită (de wikipedia) ca și totalitatea gândurilor, imaginilor și emoțiilor de natură negativă pentru care sunt făcute încercări mentale de a evita anticipat amenințări potențiale. Cam complicată definiția wikipediei. DEX-ul ne oferă câteva sinonime care ne face să înțelegem mai ușor îngrijorarea: frământare, grijă, neliniște, temere, anxietate, impaciență, păs.
A fi îngrijorat este ceva normal. Excesul de îngrijorare, pe de altă parte, are efecte importante asupra organismului uman și pot afecta activitatea zilnică și relațiile cu cei din jur. Principalul efect asupra corpului uman îl reprezintă eliberarea excesivă de hormoni de stres, printre care și cortizolul. Acești hormoni pot cauza reacții fizice precum: amețeli, xerostomie (gură uscată), oboseală, cefalee (dureri de cap), dificultăți de concentrare, iritabilitate, dureri musculare, grețuri, dispnee, transpirații și palpitații.
Îngrijorarea excesivă (sau cronică) este o componentă majoră a tulburării de anxietate generalizată. Netratată, poate duce la depresie sau chiar mai rău, la suicid. De aceea este important să vizitați periodic medicul de familie care vă poate îndruma către un medic specialist sau vă poate recomanda un psiholog.
Ce schimbări în stilul de viață pot ajuta în eliminarea îngrijorării excesive?
– exercițiul fizic – un ajutor foarte important în combaterea stresului
– dieta – când sunt stresați, oamenii observă schimbări în comportamentul lor alimentar. Unii mănâncă prea mult, alții prea puțin. Așadar, când ești stresat, gândește-te de 2 ori înainte să ”consulți” frigiderul!
– cafeina – evită băuturile cafeinizate atunci când observi că îngrijorările au pus stăpânire pe tine. Cafeina stimulează sistemul nervos și poate înrăutăți starea ta psihică, făcându-te mai nervos și iritat de cât ești în momentul acela.
– relaxează-te! – Citește o carte bună! Ascultă muzică de calitate! Întâlnește-te cu prietenii tăi (singurătatea poate fi un factor de risc pentru sănătate)!
– fii mulțumit! – îngrijorarea poate deveni un tipar de gândire pe care doar tu îl poți modifica. Mulţumirea nu este o atitudine pe care o moştenim, ci este o trăsătură pe care putem să ne-o dezvoltăm. În vremea de acum, când ne confruntăm cu atât de multe probleme, avem nevoie să ne formăm o atitudine de mulţumire pentru ceea ce avem în prezent şi să nu ne îngrijorăm prea mult cu privire la viitor!
