top

Cercetatorii cred ca examinarea imagistica a creierului ar putea sugera patru tipuri de depresie, ceea ce ar duce la o diagnosticare si un tratament mai bun in depresie.

Examinarile imagistice ale creierului ar putea redefini depresia si medicii ar putea identifica mai bine tratamente eficiente.

Asa cum o electrocardiograma (EKG) arata activitatea inimii, RMN-ul funcțional arată activitatea electrică din creier.

In 3-5 ani vom putea ajuta pacientii datorita informatiilor date de examinarile imagistice ale creierului

Vom avea planuri de psihoterapie exacte, asa cum avem tratamente exacte impotriva cancerului.

– Dr. Helen Mayberg, neurolog la spitalul Mount Sinai din New York.

In unele boli, medicii se ghideaza dupa biomarkeri ce pot fi depistati in analizele de sange, in alte boli, doctorii se bazeaza pe istoricul simptomatologic al pacientului pentru a pune un diagnostic.

Se crede ca examinarile imagistice ale creierului vor depista modificari specifice care ar putea duce la o evolutie in diagnosticarea si tratarea depresiei. Pacienti cu simptome diferite, si probabil boli diferite, sunt diagnosticati cu tulburare depresivă majoră. Dar anumite caracteristici ale functionarii creierului pot dezvalui subtipuri de depresie la acesti pacienti si indicii despre subtraturi biologice mai profunde.

O cale lunga spre vindecare

Persoanele cu depresie trec prin luni sau ani de incercari pentru a gasi un tratament potrivit. Mai putin de 40% din pacienti au succes inca de la primul tratament.

Conform unui studiu, psihoterapia si medicatia sunt principalele optiuni de tratament si au acelasi grad de eficienta.

Testele genetice pot prezice efectele secundare ale medicatiei, insa sunt scumpe si nu sunt acoperite de asigurarea medicala. Cel mai eficient este ca pacientul sa urmeze tratament concomitent cu psihoterapia.

Un alt studiu desfășurat la Universitatea Emory din Atlanta a concluzionat ca unii pacienți se pot vindeca doar cu un anumit tip de terapie (medicamentoasă sau psihoterapie).

Studiul a inclus 122 de pacienti cu depresie majora netratata. Pacientilor li s-au facut scanari RMN si au fost impartiti in trei grupuri aleatorii. Un grup a fost tratat cu escitalopram, cel de-al doilea grup a primit duloxetina si al treilea grup a urmat o terapie cognitiv-comportamentala.

Dupa 12 saptamani, aproape jumatate din pacienti nu mai erau depresivi. Din ceilalti, unii au prezentat o imbunatatire a starii iar altii nu au sesizat nicio imbunatatire. De obicei, aceste rezultate sunt des întâlnite în cercetările curente.

Rezultatele studiului

Pacientii care s-au facut bine cu terapie cognitiv-comportamentala au prezentat anumite caracteristici la RMN. Pacientii care au prezentat aceleasi caracteristici, dar au primit medicatie, nu s-au simtit bine.

Pe de alta parte, pacientii cu caracteristici diferite fata de cei care au urmat TCC au raspuns pozitiv la medicatie.

Asadar, RMN-ul ar putea sa indice in curand tratamentul adecvat pentru fiecare persoana.

O noua perspectivă asupra depresiei

Este depresia majora un termen pentru mai multe boli?

Daca prezentati cel putin cinci simptome din cele noua listate in DSM-5 (ultima versiune a Manualului de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale) vi se va pune diagnosticul de depresie.

Conform medicului Conor Liston, profesor-asistent in neurostiinte si psihiatrie la Weill Cornell Medicine din New York, sunt cel putin 256 combinatii unice ale acestor simptome.

O persoana poate sa creasca in greutate si alta sa scada, insa vor primi acelasi diagnostic.

“Cineva care scade in greutate, nu are pofta de mancare, nu poate sa doarma decat cateva ore pe noapte, este foarte agitat si anxios probabil ca nu are aceleasi probleme biologice ca o persoana care a crescut in greutate, are pofta de mancare, consuma excesiv carbohidrati, doarme 19 ore pe zi, nu se poate da jos din pat, se simte letargic si fara vlaga,” a explicat Liston.

Liston si echipa sa a impartit pacientii pe grupuri in functie de anumite caracteristici biologice de bază. Astfel, au identificat “subtipuri interesante sau utile clinic.”

Semnele de depresie nu sunt evidente intr-o examinare imagistica a creierului. Dar aceasta examinare arata diferitele zone catre care circula sangele, si daca circula catre doua zone in acelasi timp este semn de “conectivitate functionala”.

Echipa lui Liston a adunat examinari imagistice a mai mult de 500 de pacienti suferind de depresie majora. Niciunul nu suferea de tulburare bipolara.

Echipa a creat harti codate pe culori pentru a evidentia zonele care deveneau active in acelasi timp si zonele care nu aratau semne ca ar putea fi active impreuna.

Apoi au creat o harta a creierului depresiv unde unele din “caracteristicile de conectivitate” erau anormale si apareau la toti pacientii depresivi.

Urmatorul pas a constat in raportarea simptomelor la “caracteristicile de conectivitate”.

S-au descoperit patru sutipuri ale depresiei:

  • Doua din ele includ persoane care sufera de “anhedonie” – lipsa de interes fata de activitati obisnuite.
  • Celelalte doua subtipuri includ persoane care prezinta anxietate mai accentuata.

Pentru a se asigura ca in cele patru subtipuri nu se incadreaza si alte boli psihice, echipa a examinat imagistic 75 de pacienti cu schizofrenie care nu aveau si depresie. Aproape niciunul nu s-a incadrat in subtipurile de depresie descoperite.

Echipa a studiat un alt grup de persoane care includea atat persoane depresive cat si persoane care nu sufereau de depresie pentru a afla daca makerii pot indica care din ei erau depresivi. Markerii au indicat persoanele care sufereau de depresie in proportie de 80-90%.

Intr-un test imagistic separat, persoanele care fusesera diagnosticate cu anxietate – fara simptome depresive – prezentau caracteristici ale celor doua subtiburi de depresie unde anxietatea era mai accentuata.

Liston crede ca aceste rezultate vor contribui si la tratarea persoanelor care sufera de anxietate.

Cazurile complicate

Aproximativ 30% din pacienti nu raspund la tratament sau terapie si se considera că suferă de ”depresie rezistentă la tratament”.

De obicei, aceste cazuri se trateaza in spital si daca este nevoie se recurge la terapie electroconvulsivantă (o metodă terapeutică prin care se folosesc curenți electrici în mod controlat și sub anestezie generală pentru a stimula anumite zone din creier care se crede că sunt afectate în depresie). Aceasta varianta este cea mai eficienta pentru acest tip de pacienti, dar procedura poate duce la pierderi de memorie.

Alta optiune este stimularea magnetica transcraniana (SMT). SMT Implica plasarea de inele pe frunte ce transmit pulsuri foarte scurte de energie sub forma de camp electromagnetic pentru a stimula celulele nervoase.

Multi pacienti prefera aceasta terapie deoarecce prezinta mai putine riscuri, dar cunostintele despre felul in care actioneaza sunt inca limitate: pot beneficia de rezultate persoanele care au suferit de depresie pe o perioada mai scurta de trei ani si nu au avut episoade de psihoza.

Rezultatele apar in decursul a cinci saptamani si un procent mai mic de 40% raspunde pozitiv la aceasta terapie.
Echipa lui Liston a studiat rezultatele examinărilor imagistice ale unor pacienti care au urmat terapia SMT timp de cinci saptamani analizand partea dorsomediana a cortexului prefrontal. Din cei care se incadrau in categoria de persoane depresive cu anxietate majora, 82% au prezentat imbunatatiri, comparativ cu 62% din pacientii apartinand altei categorii, si mai putin de o treime din celelate doua categorii.

S-a constatat ca examinarea imagistica a creierului a fost mai eficienta decat diagnosticarea bazata pe simptome.

”Este un pas important in identificarea tratamentelor de precizie in psihiatrie,” a declarat Liston.

O alta optiune de tratament este stimularea profunda a creierului (SPC) insa este intr-un stadiu experimental deoarece inca nu s-au identificat zonele care ar trebui stimulate.

Din 77 de pacienti care au primit aceasta terapie, mai mult de jumatate au avut rezultate, si putin sub o treime nu au mai fost considerati depresivi dupa un an. La acesti pacienti a fost stimulata o zona numita BA 25 (area subgenualis).

Un grup de la Universitatea Emory a analizat scanarile celor care au raspuns la SPC pentru a identifica mai bine zonele care trebuie stimulate. Cand au aplicat din nou terapia pe baza descoperirilor, 9 din 11 pacienti au raspuns pozitiv, din care 6 au avut recadere dupa un an.

Alta abordare include identificarea tulburarii bipolare la persoanelor care au fost diagnosticate cu depresie.

Liston si altii lucreaza la aceasta abordare si spera ca pe parcursul unui an vor avea rezultate concludente.

Deocamdata, examinarea imagistica a creierului in diagnosticarea si tratarea despresiei este inca in curs de dezvoltare.

Sursa: healthline.com

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.