Recenzie – „Anul în care am trăit după Biblie” – A.J. Jacobs

1

Săptămâna trecută am terminat o carte foarte interesantă scrisă de un jurnalist american agnostic care şi-a propus să trăiască un an după tot ce scrie Biblia. Acest jurnalist se numeşte A.J. Jacobs şi a mai avut 2 astfel de proiecte: unul, înainte de proiectul cu Biblia, intitulat „Know-it All”, în care a citit toată Enciclopedia Britannica (44 milioane de cuvinte) şi unul mai recent, „Drop dead healthy”, în care şi-a propus să devină cea mai sănătoasă persoană din lume. Deocamdată, am citit doar cartea cu proiectul biblic, „Anul în care am trăit după Biblie”.

Deşi e destul de stufoasă (470 de pagini), nu te vei plictisi citind-o şi sigur vei avea multe de învăţat din ea (eu, care am citit deja o dată Biblia, am descoperit multe lucruri noi). Dintre recomandările date de persoane sau publicaţii importante pe coperta interioară, citez: „Dacă există vreun autor care să combine mai bine decât Jacobs umorul şi lecţiile de viaţă, eu încă n-am auzit de el” – St. Petersburg Times; „E o plăcere să fii însoţit de Jacobs în această călătorie biblică. E o carte care te poate face să râzi în hohote, dar în acelaşi timp să te ajute să înţelegi aspecte profunde ale Bibliei” – Jewish Book World

Echipat cu o grămadă de traduceri ale Bibliei, comentarii Biblice şi alte publicaţii legate de „Cartea Cărţilor”, Jacobs îşi începe această sinuasă călătorie. Petrece 4 săptămâni la rând (înainte de a începe propriu-zis experimentul) citind în întregime Biblia, după care îşi notează fiecare regulă, indicaţie, sugestie sau chiar cea mai mică „povaţă” pe care o poate găsi: în total 700 de porunci biblice (72 de pagini). Bineînţeles că printre aceste reguli sunt şi câteva pasaje alegorice, pe care el a ales să nu le aplice literal.

Cartea este un jurnal împărţit în 2: primele 9 luni descrie experienţa lui referitoare la viaţa trăită după Vechiul Testament, iar ultimele 3 luni le-a dedicat învăţăturilor Noului Testament. În acest timp, el „se roagă, respectă cele 10 porunci, îşi lasă barbă, paşte oile în deşert, mănâncă lăcuste, lapidează persoanele adultere şi descoperă cu groază ce înseamnă să spui adevărul gol-goluţ în orice împrejurare. Cronica plină de umor a acestei aventuri este scrisă sub amprenta respectului şi a ireverenţei, în acelaşi timp. Credincioşi, agnostici şi atei, ea v-ar putea schimba opinia asupra uneia dintre cele mai importante cărţi din lume” (coperta exterioară).

Ce m-a impresionat cel mai mult a fost obiceiul de a păzi Sabatul în timpul anului Biblic, obicei pe care l-a păstrat şi după ce a încheiat acest experiment. Chiar dacă orientarea lui religioasă a rămas acea de agnostic, dar „un agnostic înclinat spre religie”, el consideră că există sacru (viaţa, Sabatul, rugăciunea). „În urma acestui an, m-am ales cu propria mea religie de autoservire. Voi face lucrurile altfel decât le făceam în urmă cu 13 luni, lucruri importante (odihna de Sabat) şi mai puţin importante (să îmbrac mai des haine albe). Şi voi continua să recit rugăciuni de recunoştinţă.”

„Dacă vechiul meu eu şi cel actual s-ar întâlni la o cafea, probabil că ar vorbi ca doi oameni normali, dar fiecare ar ieşi din cafenea, clătinând din cap şi spunându-şi: „Tipu’ ăsta e dus cu pluta!”.

În capitolul final am găsit o afirmaţie (şi o interogaţie) interesantă: „N-am vorbit cu Adventiştii de Ziua a Şaptea. Dar dacă tocmai ei sunt în posesia secretului? Simt că ma am mult până să înţeleg cu adevărat Biblia.”

Cartea o puteţi cumpăra de AICI

anul-in-care-am-trait-dupa-biblie

This website uses cookies to improve your experience. We'll assume you're ok with this, but you can opt-out if you wish. Accept Read More