Ar trebui să încep cu ”A fost odată ca niciodată, acum 23 de ani”, dar cred că două autobiografii (22 și 21) sunt suficiente pentru blog (cel puțin deocamdată…).
Vreau, prin această postare, să vă mulțumesc pentru atenția pe care ați acordat-o calendarului/facebook-ului/memoriei și v-ați luat puțin (sau mai mult) din timpul vostru să-mi scrieți/spuneți o urătură pentru anii care vor urma de acum încolo. Am încercat să răsplătesc printr-un like pe cei care au făcut asta pe facebook și sper să nu uit pe nimeni 🙂
Nu știu de ce, dar am o ”feblețe” pentru numărul 23. Încă n-am văzut filmul ”The Number 23” (e descărcat, era în plan să-l văd azi…dar s-au cam stricat planurile) și nici n-am nici o dată importantă care să-mi amintească de acest număr (în afară de 23 august…). Îmi plăceau fotbaliștii care aveau acest număr pe tricou (nu în sensul acela) [când mă personalizam eu în FIFA/Football Manager (big fan!), numărul 23 era prima opțiune]. Totdeauna am avut impresia că o să se întâmple ceva când o să ajung la 23 de ani…something ”big”…nu știu exact ce, dar ”ceva” (azi mi-am comandat un monitor de 23″…dar nu cred că o să se rezume doar la asta…) We’ll see what happens!
Gata cu 23-ismele! Să vă spun puțin cum am ”petrecut” de ziua mea: vreo 5-6 ore de stat prin gări/trenuri, some quality family time, vreo 2 ore de somn (după o noapte în care am dormit doar vreo 4 ore) și vreo 78% din cartea ”M-am hotărât să devin prost” (pe Kindle nu există număr de pagini, doar procente…) + câteva procente din ”Manualul de psihiatrie a copilului și adolescentului” (încet, încet sper să o termin până să mă apuc de licență…care sper să se întâmple semestrul viitor).
Cam atât pentru astăzi…a shower, some likes on facebook and go to sleep! You’re 23-year-old now!
Aaaa…and un „remember” de la bro’ (de acum 3 ani)>
Update!
Și ca să fie ”tot tacâmul”, look what I’ve got at the first page refresh!
